un raspuns

"Am un raspuns... Astept doar vremea cand o sa ai o intrebare de pus"

   "Gandeste-te! Ce faci, ce faci? Daca toata lumea ar fi tinut seama de fleacuri de alde astea, nimeni n-ar mai ramane slujbas. Cuminteste-te, lasa la o parte mandria, amorul propriu, si du-te sa-ti ceri scuze!"
   Apoi scuza-te ca ti-ai cerut scuze si incearca sa te ierti. Ridica-te in doua picioare si cearta-te. Pentru ca nu exista lucruri marunte. Pentru ca tot ce e facut e bun facut. Pentru ca nu poti repara nimic. Cauta un pod, un put, o prapastie... Si taie-ti venele!
   Te trezesti de dimineata intr-un tricou vechi, larg, cu parul ciufulit si ochii lipiti. Soarele abia mijind printre linia orizontului si perdeaua de nori. O usoara ameteala si amintirea unui gust ce iti reproseaza seara trecuta. Seri pierdute in serie. Te intinzi din toate incheieturile si casti a buna dimineata. Te speli pe ochi. Apa e rece si usor uleioasa. Te privesti. Te privesti lung. Te iubesti. Te urasti. Te speli pe dinti. Clatesti, scuipi. Clatesti... scuipi. Te usuci. Te pisi. Sunetul apei rasuna nefiresc in linistea rece a diminetii. Te speli. Te privesti. Te urasti. Te stergi. Iti pui o camasa cadrilata si iti tragi pe tine o pereche obosita de blugi. Niste sosete desperecheate. Niste adidasi obositi si ei. Salti geaca din cui. Iesi. Incui. Te imbraci. Cobori. Mergi. Privesti. Da. Nimic nou. Te intorci in tine.
   In tine ninge. Copii in haine colorate se bat cu bulgari. Un om de zapada cam cu nasul pe sus te priveste totusi pe furis, cu ochi de carbune. Razi. Un fulg mare ti se topeste pe obraz. Plangi. Ba nu! Razi. Ursul mancator de oameni molfaie un covrig dupa o ghena de gunoi. Are blana foarte murdara. Se hraneste cu oameni si cu hoituri. De aceea mai este numit si sanitarul padurii. Creste in palcuri. Naste pui vii pe care ii hraneste cu vata de zahar.
   Muflonul. Traieste in padurile din Africa si Asia. Se hraneste cu iarba. Naste pui vii pe care etc. etc. Dromaderul. etc. etc. Castorul pitic. etc. etc.
   In afara ta cerul plange cu sange. Pamantul transpira. Sange. Si scoate aburi de sange. Sange cu zahar. Ce dulce este. Ce dulce esti. Copii in haine negre se bat cu bulgari de noroi insangerat. Un om de zapada (?). Nu. Razi. Un fulg mare de gasca ti se lipeste pe obraz. Doi. Trei. Sapte. Ninge cu sange cu ploua cu fugi de gasca, cu pene, cu branza, cu voma, cu ceapa tocata murata, cu maioneza, cu baclavale, cu cereale, cu miere, cu muste zdrobite. Ploua violent si sacadat si te scufunzi in molozul plouat si scurgandu-se din blocurile rosii si negre. Fanfara canta invers. Scartaie. Iti zgarmana in timpane ca sa se cuibareasca si sa-si depuna ouale. Zgarie, zgarie, zgarie. Tipa! Nu! Nu tipa... Nu se intampla nimic. Doar oameni care merg la slujba. Si a inceput sa picure. Nu e nevoie sa te grabesti. Ai plecat prea devreme. Inchizi ochii a plictiseala. A nesomn.
   Te opresti in statie. Astepti. Te urci. Pleci. O noua zi de noiembrie.