A mai trecut o vară.
O crestătură adâncă în răboj.
Apa curge rece, tot mai rece,
Oricât aş lăsa-o deschisă...
Oricât aş lăsa-o deschisă,
Apa curge rece, tot mai rece.
Da. Pe orice parte ai lua-o,
E la fel.

Cu picioarele ude pe gresie
Îmi usuc crepusculul
De pe trupul pe jumătate spălat.
E un frig care mi-a intrat în oase
De când nu te-am mai găsit
Lângă mine.
Da. Erai acolo, sub cuvertură.
Dar pe orice parte ai lua-o,
E la fel.

A mai trecut o vară.
Rece, rece, prin oase, pe răboj.
Buzele, buzele, scuzele, scuzele.
Doar răni crescându-şi coji.

Pe peronul de metrou
Am expresia şearsă de timp
Şi mâinile slabe, descărnate,
Cu vene leneşe, imense.
Zadarnică e arta fugii,
de Dumitru Ţepeneag.
Da. Pe orice parte ai lua-o,
E la fel.